<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<!-- generator="wordpress/2.3.3" -->
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	>

<channel>
	<title>Ghidul Constantei</title>
	<link>http://www.buletindestiri.info/ghid</link>
	<description></description>
	<pubDate>Fri, 09 May 2008 09:33:04 +0000</pubDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.3.3</generator>
	<language>en</language>
			<item>
		<title>CN Administratia Canalelor Navigabile</title>
		<link>http://www.buletindestiri.info/ghid/companii-reprezentative/cn-administratia-canalelor-navigabile/</link>
		<comments>http://www.buletindestiri.info/ghid/companii-reprezentative/cn-administratia-canalelor-navigabile/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 09 May 2008 09:33:04 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Companii reprezentative]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.buletindestiri.info/ghid/companii-reprezentative/cn-administratia-canalelor-navigabile/</guid>
		<description><![CDATA[Proprietara a Canalului, initial denumita Administratia Canalului Dunare-Marea Neagra, in prezent intitulata Administratia Canalelor Navigabile, a fost investitorul general din anul 1975, furnizand materialele documentare tehnico-economice, controlul calitatii si al costurilor respective.
In final, intre fluviul Dunarea si Marea Neagra a fost realizat un sistem de canale navigabile, incluzand canalul principal, care are punct final in [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.buletindestiri.info/ghid/wp-content/uploads/2008/05/acn05.jpg" title="Ecluza-Agigea-Canalul-Dunare-Marea-Neagra"><img src="http://www.buletindestiri.info/ghid/wp-content/uploads/2008/05/acn05.jpg" alt="Ecluza-Agigea-Canalul-Dunare-Marea-Neagra" align="right" /></a>Proprietara a Canalului, initial denumita Administratia Canalului Dunare-Marea Neagra, in prezent intitulata Administratia Canalelor Navigabile, a fost investitorul general din anul 1975, furnizand materialele documentare tehnico-economice, controlul calitatii si al costurilor respective.</p>
<p>In final, intre fluviul Dunarea si Marea Neagra a fost realizat un sistem de canale navigabile, incluzand canalul principal, care are punct final in Portul Maritim Constanta, si ramura de nord Poarta Alba - Midia Navodari, care leaga canalul principal cu Portul Midia si lacul Tasaul.</p>
<p>Construirea Canalului a fost pusa in sarcina unei companii special create, Departamentul de Constructie Dunare- Marea Neagra. Aceasta companie a realizat lucrari de constructie pe perioada 1976-1984, prin intermediul propriilor intreprinderi.<br />
<a href="http://www.buletindestiri.info/ghid/wp-content/uploads/2008/05/acn04.jpg" title="Ecluza-Cernavoda-Canalul-Dunare-Marea-Neagra"><img src="http://www.buletindestiri.info/ghid/wp-content/uploads/2008/05/acn04.jpg" alt="Ecluza-Cernavoda-Canalul-Dunare-Marea-Neagra" align="right" /></a>Ramura de nord Poarta Alba-Midia Navodari a fost realizata in perioada 1984-1987, de catre Compania de Constructii Hidrotehnice Constanta. in anul 1998, Administratia Canalelor Navigabile devine companie nationala.</p>
<p><strong>Scurt istoric</strong></p>
<p>Dunarea,  &#8220;regele fluviilor din Europa&#8221;,   asa cum   obisnuia sa o numeasca Napoleon Bonaparte, parcurge 1.075 km din teritoriul Romaniei si se varsa in Marea Neagra prin intermediul a trei canale naturale: Chilia, Sulina si Sfantu Gheorghe, care formeaza faimoasa Delta a Dunarii.<br />
Cu aproximativ 300 km inainte de a atinge acest punct, fluviul se apropie la 60 km de coasta Marii Negre, de-a lungul unei linii drepte care traverseaza platoul regiunii Dobrogea. Visul navigatorilor de pe Dunare a fost dintotdeauna acela de a gasi o cale mai scurta catre mare.</p>
<p>Potrivit unor ipoteze arheologice, Valea Carasu este posibil sa fi fost o ramura a Dunarii sau chiar o cale navigabila sapata de catre romani. Ceea ce se stie cu siguranta este faptul ca in secolul al 18-lea, mici ambarcatiuni de pescuit au fost folosite pe aceasta cale navigabila.<br />
<a href="http://www.buletindestiri.info/ghid/wp-content/uploads/2008/05/acn06.jpg" title="Nave-pe-Canalul-Dunare-Marea-Neagra"><img src="http://www.buletindestiri.info/ghid/wp-content/uploads/2008/05/acn06.jpg" alt="Nave-pe-Canalul-Dunare-Marea-Neagra" align="right" /></a>Ideea unui canal   navigabil   intre    Dunare    si Marea Neagra a fost avansata inca din anul 1837, dar  un   grup de experti britanici,  responsabil  cu studiul acestei probleme, a ajuns la concluzia ca lucrarile necesare  pentru realizarea proiectului ar fi depasit  posibilitatile  tehnice ale momeintului respectiv. Specialistii romani au exprimat aceeasi idee despre proiect, publicata in revista &#8220;Gazeta de Transilvania&#8221; in 1884.<br />
In anul 1850,   celebrul inginer   roman ION IONESCU DE LA BRAD a conceput un nou proiect, dar investitia necesara s-a dovedit a fi prea mare. In 1885, a fost construit un drum, iar in 1860 o cale ferata, pentru a satisface necesarul de transport   in teritoriul dintre Dunare si  Marea Neagra.<br />
Primul   proiect  modern   al  sistemului de navigatie  in aceasta arie a fost dezvoltat de catre inginerul roman JEAN STOENESCU-DUNARE, in 1927. Lucrarile la o cale navigabila intre Cernavoda si Constanta au inceput in anul 1949, dar economia romaneasca din acea perioada nu a putut suporta costurile mari implicate si nu a putut produce echipamentul necesar. Astfel, in 1953, lucrarile au fost oprite. In 1975, cand conditiile tehnice  si materiale au fost create, lucrarile de construcaie la Canalul Dunare – Marea Neagra au repornit.<br />
Imaginat din vremuri antice, abandonat, proiectat si reproiectat de cateva ori in ultimii 2.000 de ani, Canalul Dunare – Marea Neagra este cea mai  impresionanta constructie realizata pana acum in Romania. Fiind munca colectiva a 30 de institute de cercetare si proiectare,  acest plan imens inglobeaza  peste 33.500 de proiecte de estimare si constructie detaliate, semnate de peste 1.000 de specialisti.</p>
<p>Constructia a necesitat excavarea a aproximativ 300 de milioane de metri cubi de sol si roca. Peste 4 milioane de metri cubi de beton si beton armat au fost folosite, de asemenea si 24.345 tone de echipament si lucrari metalice.<br />
Constructia a durat 8 ani si a fost inaugurata oficial pe data de 26 mai 1984. Potrivit standardelor EEC –UNO, Canalul Dunare – Marea Neagra se situeaza  in clasa a sasea de canale interioare, cea mai mare clasa pentru astfel de contructii.</p>
<p><a href="http://www.buletindestiri.info/ghid/wp-content/uploads/2008/05/acn02.jpg" title="Podul-peste-Canalul-Dunare-Marea-Neagra-de-la-Agigea"><img src="http://www.buletindestiri.info/ghid/wp-content/uploads/2008/05/acn02.jpg" alt="Podul-peste-Canalul-Dunare-Marea-Neagra-de-la-Agigea" align="right" /></a>Canalul Dunare – Marea Neagra leaga portul Cernavoda cu portul maritim Constanta, scurtand cu aproximativ 400 ruta marfurilor de la Marea Neagra pana  la  porturile dunarene din Europa Centrala. In plus, folosind aceasta ruta, marfurile din Australia si Orientul Indepartat, destinate Europei Centrale, isi scurteaza drumul cu 4.000 km. Prin deschiderea Canalului Main – Rin, in anul 1992, a fost realizata o conexiune navigabila  directa  intre Portul Constanta si Portul Rotterdam.<br />
Principalul avantaj al Canalului Dunare – Marea Neagra consista in legatura directa cu Portul Constanta, cel mai mare port maritim de la Marea Neagra si unul dintre cele mai mari din Europa.<br />
Portul Constanta permite accesul navelor maritime de pana la 165.000 TDW. Prin transbordarea incarcaturii in nave de pana la 5.000 TDW sau in barje fluviale de 3.000 TDW (care formeaza convoaie de pana la 6, insumand 18.000 TDW), este furnizat un transport eficient al acesteia catre centrul Europei.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.buletindestiri.info/ghid/companii-reprezentative/cn-administratia-canalelor-navigabile/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>COMVEX</title>
		<link>http://www.buletindestiri.info/ghid/companii-reprezentative/comvex/</link>
		<comments>http://www.buletindestiri.info/ghid/companii-reprezentative/comvex/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 09 May 2008 09:12:02 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Companii reprezentative]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.buletindestiri.info/ghid/companii-reprezentative/comvex/</guid>
		<description><![CDATA[COMVEX S.A. a fost infiintata in 1991 fiind cel mai mare terminal specializat in operarea materiilor prime solide vrac din arealul Marii Negre, acoperind o suprafata de 700 386 mp in sudul Portului Constanta.
Terminalul COMVEX este liderul specializat in manipularea, depozitarea si transbordarea materiilor prime solide vrac cum ar fi minereuri de fier, carbuni, cocs, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>COMVEX S.A. a fost infiintata in 1991 fiind cel mai mare terminal specializat in operarea materiilor prime solide vrac din arealul Marii Negre, acoperind o suprafata de 700 386 mp in sudul Portului Constanta.</p>
<p>Terminalul COMVEX este liderul specializat in manipularea, depozitarea si transbordarea materiilor prime solide vrac cum ar fi minereuri de fier, carbuni, cocs, bauxita, dispunand de facilitati complete si moderne de operare situate in portul Constanta, Romania.</p>
<p>COMVEX este singurul terminal pentru operarea marfurilor solide vrac din arealul Marii Negre ce are posibilitatea de a acosta nave tip &#8220;cape size&#8221; de mare capacitate (pana la 220.000 tdw). De asemeni, COMVEX beneficiaza de o buna pozitie geografica avand acces la reteaua de cai navigabile, ce include si Dunarea, care strabate Europa.</p>
<p>Datorita localizarii si a posibilitatii excelente de acces catre zonele industriale ale Europei si din arealul Marii Negre, COMVEX poate oferi partenerilor contractuali, cum ar fi furnizorii de materii prime din Australia, Brazilia, India, Africa, SUA si Canada, posibilitatea de a livra &#8220;just in time&#8221; materiile prime catre zonele industriale din Austria, Ucraina, Bulgaria, Ungaria si Serbia.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.buletindestiri.info/ghid/companii-reprezentative/comvex/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Institutul SPA de Medicina Estetica si Functionala HERA BODY CARE</title>
		<link>http://www.buletindestiri.info/ghid/companii-reprezentative/institutul-spa-de-medicina-estetica-si-functionala-hera-body-care/</link>
		<comments>http://www.buletindestiri.info/ghid/companii-reprezentative/institutul-spa-de-medicina-estetica-si-functionala-hera-body-care/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 09 May 2008 09:09:41 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Companii reprezentative]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.buletindestiri.info/ghid/companii-reprezentative/institutul-spa-de-medicina-estetica-si-functionala-hera-body-care/</guid>
		<description><![CDATA[Medicina SPA ~ frumusete, relaxare, tinerete obtinute prin SANATATEA care ii da sufletului pofta de viata
HERA BODY CARE se prezinta cu cea mai complexa oferta SPA de frumusete-sanatate-reintinerire din Romania.
Centrul este desfăşurat pe o suprafaţa de peste 500 m2, într-o ambianţă luxoasă, necesară activităţilor specifice de refacere, relaxare, înfrumuseţare, hair styling, creaţie şi reconstrucţie corporală.
HERA [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Medicina SPA ~ frumusete, relaxare, tinerete obtinute prin SANATATEA care ii da sufletului pofta de viata</p>
<p>HERA BODY CARE se prezinta cu cea mai complexa oferta SPA de frumusete-sanatate-reintinerire din Romania.<br />
Centrul este desfăşurat pe o suprafaţa de peste 500 m2, într-o ambianţă luxoasă, necesară activităţilor specifice de refacere, relaxare, înfrumuseţare, hair styling, creaţie şi reconstrucţie corporală.<br />
HERA BODY CARE functioneaza in parteneriat cu renumitului institut italian de cercetare al grupului Esthetical ART RGM si cu Institutului de Stiinte Medicale Moderne si Cecetare in Medicina Functionala din Italia.</p>
<p>Oferta noastra este dezvoltata pe structura Centrului, ridicata pe 7 departamente cu servicii din domeniul sanatatii, relaxarii, reintineririi si frumusetii. Apreciem ca suntem, la nivel national, principalul punct de atentie pentru turismul medical estetic. Detinem aparate unicat in Romania si utilizam protocoale de lucru preluate din Italia si SUA.<br />
Tehnologiile din dotarea Hera sunt preluate in timp real din oferta ultimelor descoperiri in domeniu, lansate pe piata, anual, in medicina estetica de avangarda.<br />
Metodele de lucru ale Centrului Hera sunt bazate pe cercetarea medicala, astfel ca fiecare terapie derulata are ca suport evaluarea medicala si supravegherea controlata de medic.</p>
<p>INSTITUTUL SPA DE MEDICINA ESTETICA SI FUNCTIONALA<br />
HERA BODY CARE<br />
~ Sanatate-frumusete-intinerire -</p>
<p>Echilibrare metabolica; Detoxifiere;<br />
Managementul stressului si al oboselii cronice;<br />
Testarea intolerantei alimentare la 100 produse;<br />
Echilibrare metabolica; Corectii dieta;<br />
Remodelare corporala; Managementul obezitatii si al celulitei;<br />
Ozonoterapie estetica si medicala;<br />
Dermato-cosmetica – Lifting facial non-chirurgical;<br />
Proceduri infrumusetare: aplicat gene false, permanent gene, curatarea fetei cu tratament robotizat (laser verde, ultrasunete, vacuum), masti specifice (cu colagen si extracte reprezentand ADN marin, concentrate din plante, fructe, uleiuri esentiale), proceduri cosmetice uzuale;<br />
Mezoterapie: injectari cu ozon-oxigen, botox etc. -<br />
- (redefinire faciala si sculptura corporala);<br />
Micropigmentare (make-up semipermanent cu pigmenti naturali)<br />
Epilare progresiv-definitiva si reintinerire cu LPI;<br />
Studio Bronzare Medicala&amp;SPA (cu tratament corporal si testarea tipului de piele inainte de fiecare sedinta);<br />
Studio SPA Relaxare-Masaje cu pietre vulcanice/sfere semipretioase/lemn detoxifiant/bambus regal-Impachetari specifice (la rece si la cald);<br />
Lifting corporal non-chirurgical,<br />
Mica chirurgie plastica (marire buze cu substante specifice sau grasime proprie; redefinire faciala etc),<br />
Tehnologia inovativa USA-Laserul CUTERA: Intinerire faciala (prin rearmonizarea testurii de colagen), stergerea ridurilor fine etc.<br />
Tratamente recuperare combinate cu hidroterapie, Terapii meditatie,<br />
Hidroterapie; Cromoterapie; Aromoterapie;<br />
Hair-Styling, Nail-styling SPA.</p>
<p>Programe personalizate; tehnologii avansate, personal specializat de traineri internationali, produse profesionale distribuite exclusiv centrelor selectionate.<br />
Operatorii Hera sunt specialisti care isi respecta profesia – medici, asistenti fizio-terapie, maseori, esteticieni, hair-stilisti, nail-stilisti.</p>
<p>Institutul SPA HERA BODY CARE – IC BRATIANU 2-4; CONSTANTA<br />
www.herabodycare.ro</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.buletindestiri.info/ghid/companii-reprezentative/institutul-spa-de-medicina-estetica-si-functionala-hera-body-care/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Traian MARINESCU - pictorul marii</title>
		<link>http://www.buletindestiri.info/ghid/arte/traian-marinescu-pictorul-marii/</link>
		<comments>http://www.buletindestiri.info/ghid/arte/traian-marinescu-pictorul-marii/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 21 Apr 2008 13:16:34 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Arte]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.buletindestiri.info/ghid/arte/traian-marinescu-pictorul-marii/</guid>
		<description><![CDATA[ S-a nascut in Mangalia pe 15 iunie 1935. Debuteaza in iulie 1954 cu o expozitie in Casa de Cultura din orasul Mangalia. In septembrie 1958 prezinta o expozitie personala de afis, desen si pictura prefatata de Eugen Jebeleanu. Finalizeaza in 1972 vitraliile Catedralei Sf. Anton din Constanta. In 1979 proiecteaza si executa pentru Cazinoul din [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p class="MsoNormal"><span lang="EN-US"><o:p> </o:p>S-a nascut in Mangalia pe 15 iunie 1935. Debuteaza in iulie 1954 cu o expozitie in Casa de Cultura din orasul Mangalia. In septembrie 1958 prezinta o expozitie personala de afis, desen si pictura prefatata de Eugen Jebeleanu. Finalizeaza in 1972 vitraliile Catedralei Sf. Anton din <st1:city w:st="on"><st1:place w:st="on">Constanta</st1:place></st1:city>. In 1979 proiecteaza si executa pentru Cazinoul din Mamaia o fantana arteziana din inox si marmura. Infiinteaza la <st1:city w:st="on">Constanta</st1:city> atelierul de ceramica dobrogeana tip <st1:city w:st="on"><st1:place w:st="on">TANAGRA</st1:place></st1:city>, accentuand in special pastrarea mestesugului traditional romanesc.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="EN-US"><o:p> </o:p><br />
In 1982 definitiveaza proiectele compozitiei structurale “GEMENII”, o sinteza a principalelor elemente brancusiene, un omagiu adus marelui artist roman. Macheta compozitiei este oferita de Municipiul <st1:city w:st="on">Constanta</st1:city> delegatiei orasului japonez <st1:place w:st="on"><st1:city w:st="on">Yokohama</st1:city></st1:place> la a cincea aniversare a infratirii celor doua orase.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="EN-US"><o:p> </o:p><br />
A expus sute de picturi avand ca tema MAREA, atat in <st1:country-region w:st="on"><st1:place w:st="on">Romania</st1:place></st1:country-region> cat si alte tari. Lucrarile sale sunt in colectii din SUA, Canada, Marea Britanie, Germania, Italia, Franta, Elvetia, Belgia, Olanda, Danemarca, Austria, China, Turcia, Ucraina, Ungaria, Bulgaria.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="EN-US"><o:p> </o:p><br />
In 1996, cu prilejul aniversarii Centenarului Portului Constanta, la solicitarea Administratiei Porturilor Maritime, realizeaza Efigia in bronz a regelui Carol I, semnatarul certificatului de nastere al portului modern <st1:city w:st="on"><st1:place w:st="on">Constanta</st1:place></st1:city> (diametrul efigiei este de 2,5 metri). In 1998, Majestatea Sa regele Mihai I de Romania si alti membri ai familiei regale au fost invitati sa aprecieze restituirea istorica semnata de artist.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="EN-US"><o:p> </o:p><br />
Traian Marinescu s-a stins din viata pe 7 august 2002.<o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="EN-US"><o:p>  </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="EN-US">“ Cu o admirabila acuratete, marinele sale se impun ochiului si sufletului, fiecare dezvaluin inca un aspect al marii, fiecare constituind inca o cale de comunicare pe care artistul ne-o ofera. Este, fara indoiala, un succes demn de intreaga noastra admiratie… “        <em><strong>Radu IONESCU, critic de arta</strong></em><o:p></o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="EN-US"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="EN-US">“ Pictura domnului Traian Marinescu este toata dedicate magnificei MARI. Fiecare clipa a zilei atat de diferita, atat de bogata in culoare, pictorul o traieste in tablourile sale, toata aceasta viata colorata a marii pe care o cunoaste perfect pana in cele mai mici detalii. Daca cerul este senin sau innorat ori noaptea este argintie in lumina lunii, aflandu-te in fata unei picture a lui Traian Marinescu te afli, de fapt, privind marea in ochi. ”        <em><strong>Prof. Dr. Bernard DESCOTTES, profesor universitar Universitatea din <st1:city w:st="on"><st1:place w:st="on">Limoges</st1:place></st1:city> - Franta</strong></em><o:p></o:p></span></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.buletindestiri.info/ghid/arte/traian-marinescu-pictorul-marii/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Constantin GRIGORUTA - Pictor si designer</title>
		<link>http://www.buletindestiri.info/ghid/arte/constantin-grigoruta-pictor-si-designer/</link>
		<comments>http://www.buletindestiri.info/ghid/arte/constantin-grigoruta-pictor-si-designer/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 21 Apr 2008 12:37:44 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Arte]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.buletindestiri.info/ghid/arte/constantin-grigoruta-pictor-si-designer/</guid>
		<description><![CDATA[ 
 
 
 
S-a nascut la 9 februarie 1959 în Dorohoi, judetul Botosani.Este absolvent al Liceului de Arte PLastice “N. Tonitza” si al Institutului de Arte Plastice “N. Grigorescu”, din Bucuresti, sectia design.
Este membru al Uniunii Artistilor Plastici.
Din 1980, locuieste si lucreaza la Constanta, unde detine, din 1991, ca profesor, catedra de arte plastice, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p class="MsoNormal"><span lang="EN-US"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="EN-US"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="EN-US"><o:p> </o:p></span></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="EN-US"><o:p> </o:p></span></p>
<p>S-a nascut la 9 februarie 1959 în Dorohoi, judetul Botosani.<o:p></o:p>Este absolvent al Liceului de Arte PLastice “N. Tonitza” si al Institutului de Arte Plastice “N. Grigorescu”, din Bucuresti, sectia design.<o:p></o:p></p>
<p>Este membru al Uniunii Artistilor Plastici.<o:p></o:p></p>
<p>Din 1980, locuieste si lucreaza la Constanta, unde detine, din 1991, ca profesor, catedra de arte plastice, sectia design a liceului de arte din localitate. din 1983, participa la expozitii colective de importanta nationala si de grup restrâns, atât în tara, la Bucuresti (Sala Dalles, Trienala de design 1983 si galeria Apollo, 1997, 2000), cât si la Constanta (Muzeul de Arta, 1987, 1990-2002), Spitalul judetean, 1999, Libraria Uniunii Scriitorilor, 1999), la Cernavoda (1987, 1993), la Botosani (1988),la Mangalia (1998), la Arad (1999), la Cluj Napoca (1999), la Buzau (2000), la Ploiesti (2001), la Iasi (Galeria “Cupola”, 2003), la Mamaia (2003), cât si peste hotare: la Târgul de decoratii interioare, Bologna - Italia (1995), în Japonia, la Yokohama (1998), la Atena, Concursul de graphic design (1999), în Suedia (2000), în Franta (Muzeul de Arta din Brest, 2003) etc. A participat, de asemenea, la tabere de creatie si a obtinut premii, cum este cel pentru grafica acordat de firma Maimeri - Italia (1997, 1998).<o:p></o:p></p>
<p>Lucrarile sale se afla în colectii din România; franta, Italia, Turcia, Germania, Belgia, Olanda, Suedia, Austria, Canada, China, Anglia, Venezuela, SUA. A realizat numeroase lucrari de graphic design, sigle si programe publicitare, afise, coperte si ilustratii de carte pentru volume semnate de Radu Gyr, Ion Frunzetti, Elvira Craiu, Amelia Stanescu, Eugen Uricaru, Aurelia si St. Lapusan etc.<o:p></o:p></p>
<p class="MsoNormal"><span lang="EN-US"><o:p> </o:p></span></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.buletindestiri.info/ghid/arte/constantin-grigoruta-pictor-si-designer/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Lux invelit in arhitectura de dupa 1900</title>
		<link>http://www.buletindestiri.info/ghid/cultura/lux-invelit-in-arhitectura-de-dupa-1900/</link>
		<comments>http://www.buletindestiri.info/ghid/cultura/lux-invelit-in-arhitectura-de-dupa-1900/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 04 Apr 2008 07:43:32 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Cultura]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.buletindestiri.info/ghid/cultura/lux-invelit-in-arhitectura-de-dupa-1900/</guid>
		<description><![CDATA[La 15 august 1910, Cazinoul, cea mai importanta cladire a Vechiului Tomis, a fost inaugurat in prezenta principelui Ferdinand, dupa care a fost inchiriat lui Alphonse Hietz, proprietar de restaurante si hoteluri din Bucuresti. Punand in prim-plan rentabilitatea &#8220;stabilimentului&#8221;, care costase enorm, Primaria a trecut peste toate opozitiile si pe 15 martie 1911, Consiliul Comunal [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.buletindestiri.info/ghid/wp-content/uploads/2008/04/hotelul-palace.jpg" title="Hotel Palace"><img src="http://www.buletindestiri.info/ghid/wp-content/uploads/2008/04/hotelul-palace.jpg" alt="Hotel Palace" align="right" height="172" width="172" /></a>La 15 august 1910, Cazinoul, cea mai importanta cladire a Vechiului Tomis, a fost inaugurat in prezenta principelui Ferdinand, dupa care a fost inchiriat lui Alphonse Hietz, proprietar de restaurante si hoteluri din Bucuresti. Punand in prim-plan rentabilitatea &#8220;stabilimentului&#8221;, care costase enorm, Primaria a trecut peste toate opozitiile si pe 15 martie 1911, Consiliul Comunal a autorizat jocurile de noroc, iar localul a fost dotat cu doua mese de billiard si 17 mese rotunde pentru jocurile de carti. [&#8230;] <a href="http://www.romanialibera.ro/a116126/lux-invelit-in-arhitectura-de-dupa-1900.html"><font color="#ff0000">citeste mai mult</font></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.buletindestiri.info/ghid/cultura/lux-invelit-in-arhitectura-de-dupa-1900/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Comorile ascunse din Moschee</title>
		<link>http://www.buletindestiri.info/ghid/cultura/comorile-ascunse-din-moschee/</link>
		<comments>http://www.buletindestiri.info/ghid/cultura/comorile-ascunse-din-moschee/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 04 Apr 2008 07:38:52 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Cultura]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.buletindestiri.info/ghid/cultura/comorile-ascunse-din-moschee/</guid>
		<description><![CDATA[Moscheea regala din Constanta ascunde, in spatele zidurilor, o legenda impresionanta. Desi istoria il prezinta pe Regele Carol I drept initiatorul constructiei, monumentul architectural a fost zidit, pentru prima data in principalul cartier al urbei Constanta, in 1823 de catre ctitorul Afaz Hussein Pasa. Edificiul de cult, care poarta numele sultanului Mahmud al II-lea, pastreaza [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.buletindestiri.info/ghid/wp-content/uploads/2008/04/moscheea-din-constanta.jpg" title="Moscheea din Constanta"><img src="http://www.buletindestiri.info/ghid/wp-content/uploads/2008/04/moscheea-din-constanta.jpg" alt="Moscheea din Constanta" align="right" height="235" width="235" /></a>Moscheea regala din Constanta ascunde, in spatele zidurilor, o legenda impresionanta. Desi istoria il prezinta pe Regele Carol I drept initiatorul constructiei, monumentul architectural a fost zidit, pentru prima data in principalul cartier al urbei Constanta, in 1823 de catre ctitorul Afaz Hussein Pasa. Edificiul de cult, care poarta numele sultanului Mahmud al II-lea, pastreaza pana in ziua de astazi documentul de temelie care atesta faptul ca prima cladire inaltata a fost daramata, moscheea fiind reconstruita sub glorioasa domnie a Regelui Romaniei, in 1910. Proiectul coordonat de Ministerul Instructiei Publice si al Cultelor a fost finalizat in 1912, in semn de omagiu pentru comunitatea musulmana din orasul Constanta, ceremonia fiind facuta in prezenta conducatorului statului. [&#8230;] <a href="http://www.romanialibera.ro/a109523/comorile-ascunse-din-moschee.html"><font color="#ff0000">citeste mai mult</font></a></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.buletindestiri.info/ghid/cultura/comorile-ascunse-din-moschee/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Lacrima lui Ovidiu – primul vin licoros din Romania</title>
		<link>http://www.buletindestiri.info/ghid/turism/lacrima-lui-ovidiu-%e2%80%93-primul-vin-licoros-din-romania/</link>
		<comments>http://www.buletindestiri.info/ghid/turism/lacrima-lui-ovidiu-%e2%80%93-primul-vin-licoros-din-romania/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 31 Mar 2008 13:29:05 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Turism]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.buletindestiri.info/ghid/turism/lacrima-lui-ovidiu-%e2%80%93-primul-vin-licoros-din-romania/</guid>
		<description><![CDATA[La numai 24km de Constanţa se află renumita podgorie Murfatlar, unde se pot degusta vinurile albe şi negre, dintre care cea mai mare parte sunt dulci şi cu gust de fructe: vinul Murfatlar, care se serveşte atât la mâncăruri, cât şi la desert, Pinot Gris, Chardonnay, Muscat Otonel, Riesling, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Lacrima lui [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.buletindestiri.info/ghid/wp-content/uploads/2008/03/murfatlar.jpg" title="Murfatlar"><img src="http://www.buletindestiri.info/ghid/wp-content/uploads/2008/03/murfatlar.jpg" alt="Murfatlar" align="right" height="195" width="291" /></a>La numai 24km de Constanţa se află renumita podgorie Murfatlar, unde se pot degusta vinurile albe şi negre, dintre care cea mai mare parte sunt dulci şi cu gust de fructe: vinul Murfatlar, care se serveşte atât la mâncăruri, cât şi la desert, Pinot Gris, Chardonnay, Muscat Otonel, Riesling, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Lacrima lui Ovidiu, Merlot. Podgoria Murfatlar este celebra si pentru Lacrima lui Ovidiu, primul vin licoros din Romania. Obtinut prin cupajarea soiurilor Chardonnay, Pinot Gris si Muscat Ottonel, in proportii descendente, Lacrima lui Ovidiu este un vin cu totul special facut dupa o reteta traditionala, inspirata din tehnologia celebrelor vinuri de Porto, Malaga, Madera si Xeres.</p>
<p>Primele atestari documentare ale podgoriei Murfatlar dateaza de peste 1700 de ani. Marturii scrise despre traditia producerii vinului la Murfatlar au fost lasate si de poetul latin Ovidiu (Publius Ovidius Naso, 43 i.C.-17 d.C.) care a trait in cetatea Tomis în perioada 9 -17 d.C., exilat de imparatul roman Augustus. Poate de aceea legenda spune ca aici s-a nascut zeul vinului. Dar indiferent de perioada istorica la care facem referire cand vorbim de Murfatlar, oamenii de aici au facut dintotdeauna ce stiu ei mai bine, adica vin. Nici razboaiele, nici regimurile politice nu i-au oprit pe podgorenii de la Murfatlar sa-si duca mai departe misiunea lor ancestrala, transmitand din tata in fiu mestesugul viei si al vinului.</p>
<p>In Romania, doar la Murfatlar se intalneste un microclimat particular favorabil realizarii unor vinuri licoroase deosebite. Influenta favorabila a vecinatatii Marii Negre, ce tempereaza caldurile si gerurile excesive, efectul protector al reliefului impotriva curentilor reci, predominant nord-estici, solurile predominant scheletice, pe suport calcaros, climatul arid, continental excesiv, cu veri foarte calduroase, toamne lungi si insorite, regimul pluviometric deficitar, toate acestea asigura conditii optime pentru maturarea strugurilor facilitand o supraconcentrare a strugurilor in zahar (ca urmare a aparitiei mucegaiului nobil), factor esential in realizarea vinurilor licoroase naturale.</p>
<p>Lacrima lui Ovidiu este un vin special licoros, de tip oxidativ, cu o personalitate aparte, realizat din cele mai valoroase soiuri din podgoria Murfatlar. Se remarca printr-un buchet de invechire complex si inconfundabil, prin catifelare si onctuozitate. Profunzimea culorii si aroma bogata din Lacrima lui Ovidiu provin de la vinul pastrat ani buni in butoaie mici de stejar. La aceasta se adauga savoarea proaspata a fructelor, dulceata si aciditatea echilibrata a noilor vinuri cu care e cupajat. Lacrima lui Ovidiu este de un galben auriu profund si reuneste cele mai vechi vinuri din cramele Murfatlar, maturate in butoiase de stejar de 300, 400 respectiv 500 de litri. Vinul licoros se serveste frapat, la 4-6 grade Celsius, in pahare mici de 100 ml, cu deschidere ingusta, ca aperitiv sau dupa masa in compania desertului preferat sau a unor branzeturi fine.</p>
<p>Strugurii folositi ca materie prima pentru producerea Lacrimii lui Ovidiu se culeg la o usoara stafidire. Tehnologia de obtinere a acestui tip de vin incepe cu vinificarea strugurilor, dirijarea si controlul fermentatiei pana la obtinerea unei tarii alcoolice de 4 - 6 % volume, urmata de alcoolizarea mustului partial fermentat cu distilat de vin, limpezirea, stabilizarea si maturarea acestui vin in butoiase de stejar cu capacitati de 200 - 500 l pentru o perioada de 5 -15 ani. Taria alcoolica dobandita a acestui vin este de 15 -17 % volume, iar continutul lui in zaharuri este de minim 100 g/l. In timpul maturarii la butoaie, vinul isi imbogateste buchetul colorandu-se spre chihlimbariu. Invechirea vinului are loc la sticla, dupa imbuteliere, unde dezvolta arome specifice.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.buletindestiri.info/ghid/turism/lacrima-lui-ovidiu-%e2%80%93-primul-vin-licoros-din-romania/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Romanian Grand Prix Class One</title>
		<link>http://www.buletindestiri.info/ghid/turism/class-one-world-powerboat-championship/</link>
		<comments>http://www.buletindestiri.info/ghid/turism/class-one-world-powerboat-championship/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 31 Mar 2008 11:43:43 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Turism]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.buletindestiri.info/ghid/turism/class-one-world-powerboat-championship/</guid>
		<description><![CDATA[Prima editie Class One Romanian Grand Prix s-a desfăşurat în perioada 31 august - 2 septembrie 2007, pe lacul Siutghiol din Mamaia, si a reprezentat a patra etapa din acest circuit mondial de mare vizibilitate şi prestigiu.  Class One World Powerboat Championship reprezintă echivalentul pe apa a Formulei 1 si este cea mai spectaculoasă cursă [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p><a href="http://www.buletindestiri.info/ghid/wp-content/uploads/2008/03/romanian-grand-prix-class-one-mamaia-2007.jpg" title="Romanian Grand Prix Class One Mamaia 2007"><img src="http://www.buletindestiri.info/ghid/wp-content/uploads/2008/03/romanian-grand-prix-class-one-mamaia-2007.jpg" alt="Romanian Grand Prix Class One Mamaia 2007" align="right" height="228" width="339" /></a><strong>Prima editie Class One Romanian Grand Prix s-a desfăşurat în perioada 31 august - 2 septembrie 2007, pe lacul Siutghiol din Mamaia, si a reprezentat a patra etapa din acest circuit mondial de mare vizibilitate şi prestigiu.  Class One World Powerboat Championship</strong> reprezintă echivalentul pe apa a Formulei 1 si este cea mai spectaculoasă cursă de ambarcaţiuni de mare putere din lume, o competitie alimentată de pasiune si adrenalină ce atrage anual peste 1 milion de privitori si aproximativ 250 de milioane de telespectatori.</p>
<p>10 echipe internaţionale de piloţi, copiloţi şi staff tehnic intră în această bătălie de înaltă clasă tehnologică, de putere financiară si măiestrie a pilotajului, disputându-si cel mai ravnit premiu din lumea sporturilor de viteza pe apa. Ambarcaţiunile din cursă sunt dotate cu dublu motor de 900 de CP, au 14 metri lungime si ating viteze de peste 250 de km/h în condiţii absolut imprevizibile.</p>
<p>Şasiurile, motoarele, măsurile de securitate pentru piloţi s-au îmbunătăţit, şi, asemănător Formulei 1, se folosesc în designul şi construcţia bărcilor materiale şi tehnică împrumutate din industria aeronautică. Astfel, un aliaj de fibră de sticlă, kevlar şi fibre de carbon au înlocuit lemnul în producţia scheletului bărcii (şasiurile Victory domină competiţia în ultimii zece ani), iar forma sa este de două feluri: bot ascuţit (gen şalupă) sau catamaran (preferat în ultima vreme). Motorizarea este diesel sau pe petrol, iar cele două super-motoare de 900 de cai putere ce au monopolizat podiumul în ultimii şapte ani sînt Lamborghini V8.</p>
<p>Locaţiile curselor, printre care Golful Arabia, Fiordurile Norvegiene si Coasta Mediteranei, sunt pline de exotism si concentrează pe parcursul celor 3 zile de concurs numeroase evenimente mondene.</p>
<p>Interesele tuturor echipelor aflate în cursă sunt reprezentate de International Offshore Team Association al carui presedinte este şeicul Hassan bin Jabor Al-Thani iar sediul central este în Qatar.</p>
<p>Istoria curselor de bărci cu motor începe în data de 6 mai 1956 (la şase ani de la primul Campionat Mondial de Formula 1), cînd căpitanul Sherman ”Red” Crise organizează în Marea Caraibelor celebrul eveniment Miami - Nassau. Cursa de 194 de mile a fost cîştigată de americanul Sam Griffith în nouă ore şi 20 de minute (viteză medie 19,7 mile pe oră), într-o barcă propulsată de două motoare Cadillac Crusader de 215 cai putere. Figură legendară a sporturilor nautice, Griffith moare prematur, în 1963, după ce cîştigă de patru ori cursa caraibeană. În semn de recunoaştere a talentului său, un an mai tîrziu trofeul ce recompensează cîştigătorul Campionatului Mondial Class-1 îi împrumută numele.</p>
<p>Prima cursă europeană se organizează în Anglia, în 1961, între Cowes şi Torquai (179 mile), iar peste un an tradiţia începe şi în Italia cu Viareggio - Bastia - Viareggio, cursă cîştigată de fostul comandant de submarin Attilio Petroni. Totuşi, piloţii americani domină competiţiile Class-1, primul titlu cîştigat de europeni venind în 1978 din partea italianului Francesco Cosetino, pe o ambarcaţiune desenată la Viareggio. După un recul la sfîrşitul anilor ’80, Class-1 se reorganizează în 1992, cunoscînd o dezvoltare extraordinară atît în planul inovaţiilor tehnice, cît şi a celor sportive. Devine un campionat mondial pe etape, cu participare internaţională şi mediatizare din ce în ce mai mare, iar vitezele atinse de bolizi pe apă depăşesc 200 km/h (bariera celor 100 de mile pe oră fusese bătută încă din 1980).</p>
<p>Pînă în prezent, americanii deţin supremaţia în privinţa titlurilor mondiale cîştigate (14), urmaţi de italieni (12), englezi (7), arabi (6), norvegieni (5) şi cîte unul adjudecat de piloţi din Brazilia, Monaco şi Arabia Saudită (cinci piloţi au cîştigat campionatul la debut). După anii de pionierat din deceniile şase şi şapte, sporturile nautice de viteză au căpătat treptat amploare, banii tot mai mulţi investiţi în tehnică înaltă transformînd ambarcaţiunile Class-1 în adevărate ”miniuzine plutitoare”.</p>
<p><em>sursa : www.power-marine.ro</em></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.buletindestiri.info/ghid/turism/class-one-world-powerboat-championship/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
		<item>
		<title>Delfinariu</title>
		<link>http://www.buletindestiri.info/ghid/turism/delfinariu/</link>
		<comments>http://www.buletindestiri.info/ghid/turism/delfinariu/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 31 Mar 2008 11:21:52 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
		
		<category><![CDATA[Turism]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.buletindestiri.info/ghid/turism/delfinariu/</guid>
		<description><![CDATA[Delfinariul din Constanta si-a inceput activitatea la 1 iunie 1972, fiind primul Delfinariu public din Romania, precum si prima forma muzeistica de acest gen si Sud-Est-ul Europei, la acea data. Anual, peste 250.000 de persoane - copii, tineri si varstnici - ii trec pragul, pentru a asista la spectacolele sustinute de delfinul Mark, vedeta incontestabila [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Delfinariul din Constanta si-a inceput activitatea la 1 iunie 1972, fiind primul Delfinariu public din Romania, precum si prima forma muzeistica de acest gen si Sud-Est-ul Europei, la acea data. Anual, peste 250.000 de persoane - copii, tineri si varstnici - ii trec pragul, pentru a asista la spectacolele sustinute de delfinul Mark, vedeta incontestabila a Delfinariului, si de cei doi lei de mare, Lorry si John. Pe langa spectacolul in sine, vizitatorii Delfinariului primesc si o lectie de mediu, deoarece, dupa ce vad evolutiile delfinului, devin brusc interesati de modul de viata al acestor mamifere si sunt mult mai atenti cu mediul marin.</p>
<p>Pe parcursul existentei sale, Delfinariul din Constanta a prezentat publicului delfini din toate cele 3 specii care  traiesc in Marea Neagra. Cel mai cunoscut dintre ei ramane delfinul de talie mare, veteran al spectacolelor, Mark. Varsta delfinului este destul de inaintata, aproximativ 26 de ani, si cum delfinii din specia lui Mark, &#8220;tursiops truncatus ponticus&#8221;, traiesc pana la 30 de ani, conducerea institutiei incearca sa obtina aprobarile necesare pentru a aduce un seaman de-al lui Mark, operatiuni ce ar putea dura pana la doi ani. Cea mai putin costisitoare varianta ar fi capturarea unui exemplar viu din Marea Neagra. In acest mod, riscurile ar fi mai mici deoarece mamiferul s-ar adapta mult mai usor in bazinul de la Delfinariu, ce contine apa din Marea Neagra.</p>
<p><strong>Program Delfinariu</strong>:</p>
<p>Zilnic : demonstratii la orele 10:00, 12:00 si 14:00;<br />
Demonstratia dureaza aproximativ 30 minute.<br />
Capacitatea salii este de 300 locuri.<br />
Biletele se pun in vanzare cu 30 minute inainte de inceperea demonstratiei.</p>
<p><em>Sursa : www.delfinariu.ro</em></p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.buletindestiri.info/ghid/turism/delfinariu/feed/</wfw:commentRss>
		</item>
	</channel>
</rss>
